Cum apare soarele parca nu mai e nimic asa rau. Pana si traitu' la Dublin pare acceptabil. Nu te mai zboara vantu', nu mai e intuneric toata ziulica gen mai pupi si ceva lumina naturala, ba chiar apuci sa te si incalzesti ceva in zile ca astea care-au trecut.
Si-atunci ce sa faci? Aduni cativa prieteni (da, exista si notiunea asta aici mai nou :P), te sui in masina, iti recitesti mental note-ul ca tre' sa ramai pe partea stanga a drumului, pui ceva muzica de condus si o-ntinzi! Chiar daca scopul initial se duce-n %^*$%, nu te-ntorci! Te bucuri de zilele insorite, intri in curtea cuiva in cautarea cararii de "munte" si-ti %uti masina in santurile irlandejilor, te opresti langa o plaja care, din cauza soarelui, pare undeva intr-un loc mediteranean, fumezi o tigara intr-o padure care SE INCHIDE LA 7 :D, iti cauti portofelu' de fiecare data cand trec vreo 2 tipi mai in graba pe langa tine in Belfast si primesti un sincer si calduros "Screw you!" cand ii multumesti doamnei de la tejghea :)
Daca mai adaugi si ceva tenis in parc, pe teren moca si cu soare-n bulbuci, pai atunci ce scuza sa mai ai sa te plangi nene?
Si pentru asa un titlu si asa un post.. o melodie pe masura :)
Dupa ce-am cunoscut oameni de prin toate tarile posibile, majoritatea foarte ok si foarte interesanti, pot spune cu tarie ca tot romanii sunt cei mai tari nene!
Sa vedeti de ce.. Voi cei 5 (cred ca s-a mai adaugat unul intre timp :P) vizitatori ai maretului meu blog sunteti deja familiari cu planul meu de a vizita macar un oras din lume in fiecare luna. N-au fost asa multe pana acum dar suntem tineri si ne descurcam :) In fine, cum luna asta mi s-a dat teapa de catre cei cu care trebuia sa merg la schi in Franta si cum am aflat asta prea tarziu pentru a-mi mai lua bilet pt Lituania, am inceput sa ma gandesc ce oameni mai cunosc eu si prin ce colturi de lume. Si uite-asa mi-am amintit de un fost coleg de la Oracle, cu care mai ieseam la masa/ suc in vremurile bune de Floreasca si care a venit la Brusseles acu un an si ceva sa lucreze pt Comisia Europeana si care-mi mai zicea uneori sa vin sa-l vizitez.
Abordat tip pe chat, obtinut aprobare, achizitionat bilet si tada!! Sunt la Bxls! Acum vine in sfarsit si partea cu romanii care-s bestiali :) Pe langa faptul ca mi-a lasat apartamentul pe mana (el sade la gagica-sa, tot romanca de-a noastra), a stat tot weekendu dupa fundul meu, m-a plimbat, mi-a aratat, mi-a povestit etc. Sambata seara, morti dupa batut orasu-n lung si lat, propune sa mergem la gagica-sa in scopul de baga ceva pe sub nas. Eu ma gandeam ok, comandam o pizza ceva. Ei bine nu, ajungem la ea, gasim masa super dichisita, cu aperitive super fanteziste, servetelele "de bune" si-asa mai departe. Ca sa nu va mai zic ca am mancat o ciorba de fasole cu afumatura si niste ficatei cu piure de zici ca le facuse mama! Plus vin romanesc!! Si repet, pe ea nu o stiam iar cu el ieseam asa sporadic la cate-o chestie sociala, adica nu e ca si cum suntem prieteni de-o viata sau mai stiu eu ce..
Si asta nu e tot! Dupa cina, ne-am dus pe la niste prieteni de-ai lor, tot romani, sa vedem meciul cu Serbia. Mare pacat ca am pierdut ca altfel seara a fost geniala! Au scos oamenii berile belgiene, doua pungi de seminte si dai cu injuraturi, tipaturi, tot tacamu! Desi nu stiam aproape pe nimeni, m-am simtit atat de in largul meu si de ca acasa cum nu mi s-a mai intamplat de muulta vreme :)
Toate astea, presarate cu delicioasele Gaufre si vestitele beri belgiene au creat un weekend cum de mult n-am mai trait :) Asa ca ma duc sa-mi termin Leffe-ul si va las sa va ganditit daca am sau nu dreptate cand spun ca ROMANII ROCK!!!
Bai a cam trecut ceva vreme de cand nu i-am mai incantat pe toti cei 3 cititori ai blogului cu minunatele-mi ganduri si cum zilele astea m-a tot chinuit talentu si mi-am trantit ideile intr-un word am zis ca macar sa le pun pe net. Sa rada tot omu de mine, nu doar eu la sapteji de ani, nu?
Nu s-au schimbat multe din noiembrie pana acum. N-am devenit experta in online-ul romanesc, nu-s mai independenta decat inainte, nici mai puternica, nici mai bogata si nici mai fericita. Halal experienta, nu?
Cunosc ceva mai multi oameni ce-i drept, mai multe muzici dragute, mai multe orase asa ca teoretic n-ar trebui sa ma plang.. Si totusi melodia asta se cam potriveste cu peisajul..
Nu sunt un mare fan al blogurilor asa k sa nu va asteptati sa scriu prea des..
Observ in schimb ca singurele momente cand chiar am chef sa scriu e cand m-apuca dorurile sau depresiile..
And don't get me wrong, e super fun la Dublin.... Dar sunt mereu aceiasi oameni.. Cu care lucrezi in fiecare zi, pe care ii vezi in fiecare zi... Asa ca daca vrei o pauza sau ceva nu prea ai unde/ la cine sa fugi..
Singuru lucru bun la care ma pot gandi e ca sapt viitoare plec in Tenerife (uuuuhuuuuuu! :D) Desigur, voi merge cu oameni din gugal ca deh... there's no other way... Dar macar de data asta nu-mi va pasa pt ca macar o sa fie soare si vreme draguta si o sa zac toata ziulica pe plaja si n-o sa-mi mai pese de niiiiiiimiiiiiiiiiic!
Eh da, se pare ca, dupa numai 2 luni, mai scriu si aici. Nu ca mi-ar face vreo placere deosebita dar fiind 3 dimineata aici, respectiv 5 dimineata acasa, nu prea am cu cine altcineva sa vb...
Asa ca da.. E oficial. M-au apucat dorurile.
In ciuda libertatii, in ciuda concertelor, in ciuda pieselor de teatru care costa cat un bilet de avion pan' la Paris, in ciuda biletelor de avion care costa cat o cina in oras, in ciuda strazilor fara praf, in ciuda oamenilor interesanti, in ciuda vremii care de o luna toooot miroase a iarna dar nu ninge.. mi s-a facut dor de casa.
..de rutina de acasa, de supa de pui a lu' mama, de tata care ma gadila dimineata ca sa ma trezeasca, sa fumez o tigara cu Manu, sa tip la Victor ca pune frana prea brusc in drum spre Mac la 2 noaptea..., de un vin cu gastele, de camera mea portocalie din care furam net de la wirelessu' vecinilor cand imi pica netu', de fumat o tigara in masina in drum spre Oracle si inghetat putin cu geamu' deschis dupa ca sa se aeriseasca..
Iar acum ca am tot povestit de fumat evident ca mi s-a facut pofta s-aprind o tigara. Dar la cat de frig e, cred ca mai bine incerc sa adorm..
Deci! La fix o luna dupa ce m-am mutat in de altfel minunatul meu apartament, tot n-am reusit sa-mi cunosc room mate-u' Trebuia sa vina miercuri drept urmare am bagat ceva curatenie ca deh prima impresie.. Ma-ntorc acasa not there. Il sun pe propretar, aka ta-su' lu' room mate-u', sa-l intreb daca a primit jumatatea mea de salariu. Zice ca da (and there was much rejoicing...) si ma instiinteaza si ca domnia sa, fi-sa, s-a dus la ei acasa si vine in Doblin abia duminca.
Booon.. Come sunday.. Ma-ntorc si eu pe la 9juma acasa de la plimbarica prin parc cu speranta de a o cunoaste pe sus-numita. Ei bine, de data asta era acasa, inchisa la ea in camera. Unde a si ramas. Toata noaptea.
Booon. Nu-i nimic zic, poate reusesc si eu sa ma trezesc la o ora decenta luni dimineata sa am timp sa ii ofer tinerei studente ceva conversatie placuta (gen cand platim si noi netu nene sau electricitatea sau pana mea..). Ei bine, tot la ea-n camera era..
Iar acum este 10 juma si ea ori s-a intors la parinti ori chiar incearca sa ma evite :))
Is it just me sau am dat peste o "introverta" ca sa citam alti clasici in viata? :) Adica mi s-a zis ca irlandezii nu-s ceeeei mai prietenosi sau deschisi oameni, da' n-o vrea si ea sa stie cine-i foloseste farfuriile??
De cand am venit la Dublin (si a trecut deja ceva vreme.. parca nici nu-mi vine sa cred ce repede..), tot am o impresie dubioasa de vacanta.
Ma rog.. mai degraba tabara lunga decat vacanta. Totul trece foarte repede de luni pana vineri, sunt robotel 5 zile dupa care bang! sunt turist! E super ciudat dar in sensul placut al cuvantului :) Cred ca de-asta nici nu mi-am dat seama cum a trecut timpul.
Desigur n-ar fi stricat sa nu vin singura "in tabara" dar deh :) Asa esti fortat sa iti faci prieteni noi, right?
Dar revenind.. Weekend-ul asta de exemplu a fost Festival of World Cultures in Dun Laoghaire (orasel f aproape de Dublin, al carui nume se pronunta, believe it or not, Dan Liri :D How lame is that? :) ). In fine, pe scurt asa au fost formatii de peste tot din lume, workshop-uri, clatite cu ciocolaata si muulta, muuulta bere dar la asta presupun ca deja va asteptati :)
Ar fi fost foarte tare daca nu ploua atat de mult..
Cuprinsi de febra festivalului, ne-am intors la miezu noptii la Google si ne-am jucat ca maniacii Rock Band :D SOOOOOO ADDICTIVE!!!
